ProLigno / ProLigno 2005 Numarul 2  
     
 
 
   

 

 

 

 

 

 

 



Studiul conformational al compusilor model ai ligninei pe baza metodelor ab initio

 

Lignina, un biopolimer de importanta tehnologica, datorita structurii extrem de complicate si a multiplelor posibilitati de legare a unitatilor fenilpropanice prin legaturi eterice sau C-C reprezinta in continuare o provocare in ceea ce priveste elucidarea structurii moleculare datorita limitarilor impuse de metodele experimentale. Ca o completare la tehnicile experimentale, metodele computationale reprezinta o tehnica promitatoare pentru investigarea proprietatilor structurale ale ligninei. Obiectivul major al acestei teze l-a constituit studiul conformational al unitatilor structurale reprezentative ale ligninei pe baza metodelor teoriei ab initio a orbitalilor moleculari. Dintre contributiile originale cele mai importante pot fi mentionate:

  • studiul complet al conformatiei principalelor tipuri de legaturi: β-O-4 (arilglicerol β-aril eterice), β-5 (fenilcumaran), 5-5 (bifenil), 4-O-5 (difenileterice), β-β (pinorezinol), β-1 (arilglicerol β-aril), al conformatiei nucleului guaiacil si al catenei laterale propanice (alcool coniferilic, compusi α-carbonilici);
  • determinarea suprafetelor de energie potentiala, a starilor de tranzitie prin intermediul carora are loc interconversia conformerilor, a contributiei fiecarei structuri la echilibru, a rolului legaturilor de hidrogen in stabilizarea moleculara;
  • elucidarea conformatiei spatiale a grupelor hidroxil si metoxil din nucleul guaiacil, evaluarea energiei legaturii de hidrogen intramoleculare O-H…O tipica nucleelor guaiacil, a momentului de dipol (SM5.42R, PCM si SCRF);
  • identificarea, clasificarea si caracterizarea a 200 de structuri pentru compusii β-O-4, caracterizarea tuturor conformerilor structurilor bifenilice si difenileterice, analiza conformationala a 24 de structuri β-β si a 90 de structuri β-1.

Acest studiu se inscrie in tendintele moderne de investigare a structurii moleculare a ligninei, care tinand cont de complexitatea acesteia impune o abordare pas cu pas a modelarii moleculare. Astfel, prima etapa necesara pentru validarea protocolului de modelare inainte de a incepe studiul structurilor moleculare mari este studiul unitatilor structurale caracteristice pentru care exista un numar suficient de mare de date experimentale.

 

 

 
Pagina creata de Costel AGACHE. Intretinere pagina Luminita Brenci. Ultima actualizare, 20 Martie 2008